luni, 7 martie 2011

Traian Băsescu ştie tot

Toată agitaţia de pe micul ecran vine şi de la sentimentul inutilităţii. Dovezile zdrobitoare, mărturisirile şi autodenunţurile nu schimbă nimic. Câte un căţel de-al politicienilor mai cade în laţ. De obicei, este scăpat pe uşa din dos şi trimis să se liniştească undeva în provincie, departe de camerele de luat vederi. Nu se mişcă mare lucru pentru că toată corupţia are la bază structuri şi decidenţi din sistemul politic. Se strâng bani pentru campania electorală, adică pentru cumpărarea de voturi. Cum să fie arestaţi cei care coordonează operaţiunea, câtă vreme infracţiunile lor sunt doar nişte sarcini primite de sus? Cine stoarce mai mult este mai util puterii şi mai abitir protejat! În caz de victorie în alegeri, va fi şi mai mult recompensat.

Serialul nostru despre contrabanda cu produse petroliere ne arată foarte clar un lucru. Că toată corupţia din vămi şi, mai ales, contrabanda cu produse petroliere şi cu ţigări sunt coordonate de sus. Nici cea cu legume şi fructe sau cu alcool nu este la îndemâna oricui. În aceste zile, o unitate specială din SRI, profilată pe investigarea criminalităţii economico-financiare, a avut aşa-numitul bilanţ pe 2010. Câteva sute de ofiţeri, analişti şi agenţi au monitorizat cazuri şi infracţiuni, grupuri organizate din criminalitatea economică. Ba au întocmit şi un raport despre criminalitatea la nivel înalt. Din discuţiile purtate au rezultat câteva lucruri. În 2010 au fost urmărite şi investigate mii de cazuri şi au fost trimise autorităţilor statului aproximativ 1.000 de rapoarte despre fapte de corupţie, încălcări grave ale legislaţiei şi sustrageri organizate de la plata taxelor. Măsuri? Câteva, ca să nu zicem nici una. Pe baza unor statistici şi folosind formule matematice, ofiţerii SRI au stabilit că încă aproximativ 35% din PIB se mai derulează la negru. Şi că economia subterană se ridică la 40 miliarde de euro. Mai mult, ofiţeri specializaţi în supravegherea infracţiunilor economice ne-au dat detalii şi despre felul în care funcţionează anumiţi jucători din economie. De exemplu, PETROM. În ciuda crizei din România, OMV-PETROM n-a acordat nici un dividend dintre cele cuvenite statului român pentru procentele sale. Mai mult, PETROM a început să foreze şi în arealul rezervelor strategice ale României. Şi nici n-a livrat mare lucru din miliardul de metri cubi de gaz natural, prevăzut pentru fiecare an. Majorarea cuantumului de recondiţionare a terenurilor afectate la 400 de milioane de euro (de la 20, cât prevedea contractul iniţial) rămâne în continuare un subiect delicat.

Am lăsat la urmă raportul special întocmit despre corupţia la nivel înalt. Un grup restrâns de ofiţeri SRI a redactat un raport despre corupţia şi infracţiunile comise de demnitari ai statului, de înalţi funcţionari, de parlamentari şi politicieni. Acest raport nu a fost prezentat şi discutat în şedinţa de bilanţ, având caracter secret. Cu siguranţă că el a ajuns însă pe masa directorului general al SRI şi mai departe, la preşedintele României. Nu există nici un dubiu că Traian Băsescu deţine acest raport şi rapoarte similare din anii precedenţi. Astfel, şeful statului cunoaşte în detaliu date despre activitatea "economică", adică despre corupţia la nivel înalt. Dar fără a întreprinde decât campanii destinate impresionării publicului şi sperierii plevuştii din contrabandă. Ce ne mai spune acest raport? Că şeful statului deţine o cantitate enormă de informaţie profesională despre fraudă şi corupţie. Aşa cum la Cotroceni au fost transferate de la SRI fondurile de documente privitoare la activitatea acoperită a unor politicieni şi parlamentari, colaborările unora cu Securitatea sau cu instituţii străine, la fel, Preşedinţia şi-a făcut o bancă de date despre corupţie şi infracţiune pe care o foloseşte doar pentru studiu. Foarte rar şi pentru măsuri punctuale şi mult mai des pentru compromiterea sau neutralizarea unor adversari. Datele furnizate de aceste rapoarte SRI despre corupţia la nivel înalt, păstrate cu atâta sfinţenie pentru uzul preşedintelui României, deschid poarta spre şantajarea unor parlamentari, politicieni şi înalţi funcţionari ai statului.

Cu alte cuvinte, preşedintele României ştie tot despre apropiaţii, subordonaţii şi adversarii săi. Chiar şi informaţiile despre corupţie şi criminalitatea economico-financiară la nivel înalt au la Bucureşti valoarea unei mine de aur. Nu se ştie niciodată la ce şi împotriva cui ar putea fi folosite. Desigur, nu pentru combaterea fenomenului.

duminică, 6 martie 2011

Ucraina atenteaza la Putna


Viorel Patrichi: Ucraina vrea să ne ia şi Putna

La Bucureşti şi la Chişinău – două capitale care, vor-nu vor, au destinul să meargă împreună – a trecut aproape neobservat un eveniment semniticativ din Ucraina.

Pe 24 ianuarie, adică exact de ziua Unirii lui Alexandru Ioan Cuza, la Liov (Livov în rusă, Lviv în ucraineană, Lemberg în germană), a avut loc un mare miting dedicat zilei de… 22 ianuarie 1919. La 21 ianuarie 1999, preşedintele ucrainean Leonid Kucima a dat decretul nr. 42, prin care, în ziua de 22 ianuarie, se marchează “Sobornosti”, ziua unităţii naţionale a poporului ucrainean.

Chiar dacă nici Gogol nu i-a recunoscut ca pe-o naţiune, ucrainenii au tot încercat să se detaşeze fără succes de ruşi. În ianuarie 1918, a fost creată Republica Populară Ucraineană, iar pe teritoriile fostului Imperiu Austro-Ungar, s-a format Republica Populară Ucraineană de Vest.

În decembrie 1918, conducătorii celor două state au semnat la Fastov un acord de unificare.

La 22 ianuarie 1919, tratatul, numit de ucraineni Velika Zluka, a fost prezentat în Piaţa Sofia din Kiev ca document al unirii.

Şi cam aici se termină tentativele cele mai importante de a crea un stat autentic.

Românii din toată Bucovina şi din Basarabia deja se uniseră cu România.

Chiar dacă ucrainenii ridicaseră steagul Ucrainei pe palatul Sfatului Ţării de la Chişinău. Polonia a ocupat Galiţia de est, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia. La 22 ianuarie 1990, ucrainenii au făcut un lanţ viu prin Ucraina Sovietică, de la Kiev la Liov, revenind astfel la Ziua Unităţii, pretinzând şi teritorii care nu le-au aparţinut niciodată. Unele moştenite de la Uniunea Sovietică, altele aflându-se pe teritoriile unor state suverane.

Prin urmare, nu există nicio legătură cu 24 ianuarie, ziua Unirii lui Cuza din 1859, când sudul Basarabiei era în componenţa Principatelor Române Unite.

Mii de extremişti ucraineni purtau făclii aprinse şi strigau pe străzi: “Vine Bandera! Moarte duşmanilor!”. Evident, pentru ei, duşmanii ar fi românii, ruşii şi polonezii.

Dacă ar fi fost acolo numai nişte zănatici, nu le-aş fi acordat atenţie. Grav este că asemenea manifestări şovine au loc după vestita declaraţie a preşedintelui Viktor Ianukovici: “România şi R. Moldova trebuie de-acum să perceapă Ucraina ca pe o ţară mare, puternică, înfloritoare, cu care este preferabil să te împrieteneşti!” Ameninţarea este străvezie printre aceste cuvinte.

Amintim, de asemenea, că tot pe 24 ianuarie, la mitingul de la Liov, deputatul Rostislav Novojeneţ, reprezentantul Blocului Iulia Timoşenko, a declarat că “în 1919, teritoriul Ucrainei era cu 60% mai mare decât astăzi. Noi am pierdut Lemkovşcina, Nadsianie, Holmşcina, Podliaşie – care au trecut la Polonia; Beresteişcina, Gomelşcina – care au trecut la Belarus; Starodubşcina, Slobojanşcina de Est, în sfârşit, Kuban, care la 28 mai 1918 s-a unit cu Ucraina… Am pierdut Transnistria, Maramureşul, Sudul Bucovinei, care acum se află în România. De aceea, noi astăzi nu avem integritate teritorială, dar trebuie să tindem spre acest lucru”, a declarat el.

Cu alte cuvinte, nu e suficient că s-au făcut stăpâni la Cernăuţi, la Hotin şi la Cetatea Albă. Mai vor şi Suceava!

Ucrainenii ştiu foarte bine că Putna este Mecca românilor şi tocmai acolo ar pofti să stăpânească.

Dacă unii domnitori moldoveni au folosit mercenari zaporojeni, Kievul visează să ajungă la Carpaţi. Diplomaţii noştri ar trebui să-i informeze mai detaliat pe cei de la Bruxelles, să priceapă şi ei cam ce vecin avem.

Novojeneţ este o persoană publică, nu oricine. Face parte dintr-un partid care pretinde că susţine orientarea Ucrainei spre Europa.

Opinia reprezentantului de la Blocul Iulia Timoşenko a fost susţinută şi de Iuri Şuhevici, liderul partidului Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară, care este fiul generalului Roman Şuhevici (comandantul Armatei Insurecţionale Ucrainene (UPA), aripa înarmată a Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni.

Ucraina, ca stat independent a apărut în 1991, dacă nu luăm în considerare o serie de republici de o zi, care au apărut pe teritoriul ei în timpul războiului civil din Rusia (1918-1920). Transnistria a intrat în componenţa Imperiului Rus ca urmare a victoriei contra Turciei în războiul din perioada 1787-1792, care s-a încheiat prin Tratatul de pace de la Iaşi, dintre Rusia şi Turcia. Abia atunci au ajuns ruşii cu stăpânirea la Bug. Repet: incursiunile războinice nu se confundă cu statalitatea, fie ea şi de sorgine imperială. Ce ar însemna dacă tătarii din Hoarda de Aur sau hunii ar revendica astăzi toate pământurile invadate?

Le reamintim “strategilor” ruşi sau ucraineni, care acceptă doar istoria sovietică impusă de Stalin, că Transnistria a fost vechi teritoriu locuit de daci-valahi-moldoveni-români, până la expansiunea rusă în regiune. Însăşi denumirea oraşului Tiraspol vine de la cetatea Tyras, capitala Tyrageţiei. denumire menţionată de Herodot. Rusia Kieveană a avut doar incursiuni militare în regiune. Ştefan cel Mare le-a dat tătarilor terenuri în arendă pentru a-şi paşte hergheliile de cai şi nu putea oferi ceea ce nu-i aparţinea.

În timpul domnitorului Vasile Lupu, în Transnstria erau moşiile marilor boieri moldoveni. El i-a dăruit domniţei Ruxandra moşii în Transnistria, la nunta fetei cu feciorul hatmanului Hmelniţki. Cum putea Lupu să dăruiască nişlte moşii care aparţineau ucrainenilor sau ruşilor? Chiar să fie aşa de greu de priceput o dată pentru totdeauna? Apoi, mult mai târziu, au venit şi ruşii în drum spre Bosfor şi Dardanele. În ciuda masacrelor şi deportărilor masive, adeznaţionalizării brutale, majoritatea relativă a locuitorilor din Transnistria o formează şi astăzi tot românii-moldoveni.

Ucraina suferă însă de sindromul moştenitorului ilegitim: a primit teritorii care aparţin altor naţiuni, e obsedată permanent că va veni ziua adevăratei succesiuni şi, pentru orice eventualitate, atacă, plusează: vrea şi Putna!

Desigur, o asemenea mentalitate este străină de spiritul european.

Dar nici românii de la Bucureşti, Iaşi, Suceava, Cernăuţi şi Chişinău nu trebuie să se culce pe-o ureche.

Departe de mine gândul că trebuia să punem mâna pe săbii şi buzdugane, să sărim pe cai şi să alergăm până la Liov.

Văzând însă ce au făcut ucrainenii pe 24 ianuarie la Liov, cu atât mai puţin putem admite comportamentul mulţimii sălbatice de la Iaşi, care l-a huiduit pe Traian Băsescu. Indiferent cine ar fi preşedinte, indiferent de motiv, este dezolant să vezi colonei şi generali cu ochii holbaţi şi ieşiţi din orbite, urlând în timp ce se intonează imnul naţional. Am înţeles atunci că nu-şi merită pensiile. Este un caz de “lezmajestate” la adresa României, nu doar la preşedintele ales. Ce pretenţii să mai avem la nişte civili amărâţi?

Când aud imnul naţional, americanii înţepenesc cu mâna pe inimă…

De ce trebuie tăiate pensiile inginerilor, iar ale coloneilor – nu? De ce să suporte calvarul crizei doar muncitorii, profesorii, medicii, iar de veniturile judecătorilor şi ale procurorilor – care ne-au făcut celebri la CEDO! – să nu ne atingem?

Dacă aleşii noştri ţin aşa de mult – cum pretind ei – la educaţia acestei naţiuni, să facă bine şi să adopte o lege care să pedepsească aspru, cu amendă zdravănă, orice agitaţie de partid, orice manifestare huliganică din zilele de 1 Decembrie şi de 24 Ianuarie sau în timp ce se intonează imnul naţional. Indiferent de prilej.

Au vreme şi dreptul să huiduie pe oricine, 350 de zile pe an!
Altfel, nu ne deosebim prea mult de ucraineni…
Viorel Patrichi

Aici se impun multe comentarii, da nu mi se pare locul potrivit.

vineri, 4 martie 2011

Departamentul Juridic va informeaza ca S.C.M.D. a trimis urmatoarea ATENTIONARE domnilor ministri Gabriel Oprea, Traian Igas, Catalin Predoiu si directorului S.R.I., George Maior

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate respinge OUG nr.1/2011 ca anticonstituțională și antieuropeană, urmând a acționa în justiție față de această nouă încălcare a hotărârilor Curții de Apel Cluj și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind ,,recalculările” ilegale, operate în perioada 28.09. – 07.01.2011, vizând pensiile militare aflate în plată.
Dacă veți da curs însă, din exces de zel, până la pronunțarea prin vot a Parlamentului asupra OUG. Nr.1/2011, vă somăm să luați în considerare următoarele:
1. Noile decizii neconstituționale de pensionare emise in ,,revizuire” pe baza OUG nr. 1/2011 sa fie insotite de catre actele doveditoare (adeverinte) care atesta atat perioada de vechime in serviciu/munca, perioada de cotizare, precum si veniturile brute/nete care au stat la baza ,,recalcularii sau revizuirii” cuantumului pensiei, cu mentionarea documentelor din care rezulta datele din adeverinte. (cf. art.5 din OG nr. 33/2002 modificata si aprobata prin Legea nr. 223/2002, care reglementeaza eliberarea certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale).
2. In conformitate cu art. 4 alin.(2) din acelasi act normativ, cerem imperativ ca adeverintele sau certificatele doveditoare sa fie semnate în clar, cu grad și funcție, de catre conducatorul autoritatii publice, sa fie inregistrate si datate, cu aplicarea stampilei unitatii. Documentele, semnate de catre functionarii abilitati, sa cuprinda obligatoriu numele si prenumele acestora in mod lizibil, cu aplicarea semnaturii olografe.
3. La determinarea veniturilor brute/nete, sa fie luate în calcul si premiile/primele ocazionale/periodice, alte venituri, precum si premiul anual (al 13-lea salariu).
4. Modalitatea de calcul a cuantumului pensiilor sa fie făcută publică și explicitată intr-o formă usor de inteles de catre beneficiari, cu mentionarea etapelor si a formulelor de calcul utilizate.
5. Să fie prezentate demersurile făcute pentru identificarea tuturor veniturilor brute/nete și explicat de ce a trebuit să se opteze pentru utilizarea cuantumului soldei de grad si al soldei de functie minime, corespunzatoare gradului militar detinut, conform anexei nr.1 din OUG nr. 1/2011. Cu alte cuvinte, de ce nu este posibilă reconstituirea corectă a activității rezerviștilor și de ce trebuie să suporte aceștia incapacitatea de arhivare a ministerului?
Toate aceste propuneri sunt formulate in baza observatiilor primite din partea membrilor de sindicat.
Va supunem atentiei enormitatea, prezentă în art. 1 alin.(4) din OUG nr.1/2011, care precizeaza: “pentru perioadele la care nu pot fi identificate veniturile realizate lunar, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizeaza cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime, corespunzatoare gradului militar detinut, conform anexei nr.1, dar nu mai putin de salariul mediu brut/net pe economie, ….”
Din moment ce, conform art.1, alin (2) din Ordonanta, “obligatia identificarii si transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de catre beneficiar, in vederea efectuarii revizuirii, revine institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in cadrul carora beneficiarul si-a desfasurat activitatea”, si pentru ca statul este depozitarul tuturor arhivelor, este de neacceptat ca pentru perioadele in care autoritatile nu pot face dovada veniturilor, NOI, beneficiarii, in afara oricarei culpe, sa fim sanctionati cu luarea in calcul a soldelor minime de grad si functie, asa cum se prevede in ordonanta.
Conform principiului de drept in dubio pro reo, pentru imposibilitatea autoritatii publice de a dovedi veniturile integrale din perioada de activitate, ar trebui sa beneficiem de situatia cea mai favorabila posibil, respectiv de luarea in calcul a soldelor de grad si functie la nivelul maxim.
Militam si pe aceasta cale pentru respingerea OUG nr. 1/2011, act normativ imposibil de aplicat. Considerăm că se înscrie în lungul șir de aberații juridice promovate de Guvern, prin asumarea răspunderii.
Nu acceptăm confiscarea gradelor noastre și transformarea în ,,beneficiari”, deoarece nu suntem vinovați, nici de trădare de țară, nici de genocid.


PRESEDINTE,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

sâmbătă, 5 martie 2011

Iată Anexa la Protocolul Alianţei PDL_UDMR-UNPR-Minorităţi
Publicat acum

de Ioska

Iată legile şi perioada de adoptare a lor aşa cum sunt ele înscrise în anexa la Protocol:

1.Adoptarea Codului Muncii – sesiunea februarie-iunie 2011

2.Adoptarea legislației dialogului social – sesiunea
septembrie-decembrie 2011

3.Susținerea unei Legi a Holding-ului – 2012

4.Implementarea reformelor prevăzute în Legea educației naționale
adoptată în 2010 – sesiunea februarie-iunie 2011

5.Susținerea Legii privind taxa de solidaritate și implementarea
legislației privind controlul averilor mari - sesiunea februarie-iunie 2011

6.Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare și continuarea
descentralizării în sectorul administrației publice centrale pe baza
principiului subsidiarității – septembrie 2011-septembrie 2012

7.Modificarea Legii administrației publice locale - 2011

8.Adoptarea Legii minorităților naționale – sesiunea februarie-iunie 2011

9.Modificarea legislației electorale locale – sesiunea
februarie-iunie 2011

10.Modificarea legislației electorale parlamentare – sesiunea
septembrie-decembrie 2011

11.Reducerea contribuției de asigurări sociale - 2011


vineri, 4 martie 2011

MApN reactivează clientela politică pentru a primi pensii de mii de euro


Ministerul Apărării Naţionale (MApN) ţine la secret numele persoanelor activate ca militari în ultima perioadă şi care vor câştiga mii de dolari, de la anul, după echivalarea pensiilor militare din România cu cele din NATO. Clienţii de partid sunt angajaţi ca ofiţeri sau subofiţeri în armată, iar după trei sau patru luni sunt promovaţi la rangul de colonel sau general, potrivit surselor apropiate MApN. Contactaţi de noi, reprezentanţii MApN susţin că “numele persoanelor chemate în activitate în rândul cadrelor militare, vârsta acestora la momentul activării, precum şi funcţiile în care au fost numite” sunt “informaţii din domeniul apărării naţionale” şi nu trebuie puse la dispoziţia publicului. Una dintre persoanele care a beneficiat de activările militare, cu ceva timp în urmă, este chiar ministrul Gabriel Oprea, care, de la anul, ar putea avea o pensie de 5.600 de dolari. Sindicaliştii din armată afirmă că persoanele activate sunt apropiaţi ai PDL. Juriştii susţin că legislaţia în vigoare nu dă dreptul Ministerului Apărării Naţionale să ţină la secret numărul sau vârsta persoanelor angajate în armată.

Numeroase sesizări primite de la cititorii noştri avertizează că Ministerul Apărării Naţionale (MApN), condus de Gabriel Oprea, se foloseşte de reactivările militare (civili chemaţi în activitate) pentru a “răsplăti” apropiaţi ai partidului aflat la putere.

Potrivit surselor apropiate MApN, începând cu ianuarie 2010, ministerul de resort a chemat în activitate zeci de civili pe care i-a activat ca ofiţeri şi subofiţeri în armată. După doar trei sau patru luni, persoanele activate sunt promovate la gradul de colonel sau general. Această operaţiune este realizată pentru ca apropiaţii actualei conduceri a MApN să beneficieze de pensiile NATO, de la anul.

Potrivit sesizărilor primite la adresa redacţiei noastre, Ministerul Apărării a chemat în activitate civili care sunt aproape de vârsta pensionării. “Au fost activate persoane trecute de 50 de ani”, susţine un fost militar, intervievat de reporterii noştri. Astfel, o persoană care nu a avut activitate în armată poate beneficia de pensie militară, doar pentru că a fost “activat” pentru câteva luni.

Pensie de 5.600 dolari pentru Oprea

Sindicaliştii din armată recunosc că aveau cunoştinţă de situaţia activărilor realizate “în umbră”. “Cunoaştem această situaţie, dar nici noi nu am avut acces la detalii. Ei susţin că aceste informaţii trebuie ţinute la secret. Chiar şi domnul ministru Oprea a beneficiat de o astfel de activare. Este interesant de aflat cum a reuşit el să se activeze ca şi general, după ce a avut gradul de căpitan. Cel mai cunoscut caz este cel al generalului Constantin Degeratu. De la anul, pensiile militare se echivalează cu cele NATO. Este o metodă prin care apropiaţii lor pot beneficia de pensii NATO”, ne-a declarat preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate – în Rezervă şi în Retragere (SCMD), colonelul în rezervă Mircea Dogaru.

După echivalarea pensiilor militare din România cu cele din statele NATO, veniturile de după retragere ale angajaţilor din armată vor fi asemănătoare cu cele din Statele Unite. Astfel, persoanele pensionate din MApN vor putea câştiga de la 1.800 – 2.200 de dolari, până la 5.600 de dolari (coloneii). “De aceea a obţinut domnul Oprea funcţia de general. Din acest motiv disponibilizează 18.000 de angajaţi ai Ministerului de Interne, în special pompieri şi jandarmi. De aceea încearcă să ne elimine nouă, pensionarilor, statutul de militar, pentru a oferi pensii NATO apropiaţilor lor. Aşa i-au făcut colonei pe Cristian Diaconescu (PDL) sau pe Edmond Tălmăceanu (PDL)”, ne-a mai spus Dogaru.

MApN refuză să ofere orice informaţie

Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au refuzat să ofere detalii despre cadrele activate, sub pretextul că acestea ar reprezenta un secret de stat. “Informaţiile solicitate (numele persoanelor chemate în activitate în rândul cadrelor militare, vârsta acestora la momentul activării, precum şi funcţiile în care au fost numite) se încadrează, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ca informaţii din domeniul apărării naţionale, care fac parte din categoria informaţiilor clasificate şi se exceptează de la liberul acces la informaţiile de interes public al cetăţenilor. În baza prevederilor legale menţionate, datele solicitate nu pot fi transmise”, se arată în răspunsul oficial al MApN la o solicitare a ziarului “Puterea”. Cu alte cuvinte statul, prin conducerea Ministerului Apărării Naţionale, consideră că cetăţenii nu ar trebui să cunoască numele persoanelor care vor beneficia de venituri mărite, plătite din bani publici. Mai mult, ministerul condus de Gabriel Oprea a refuzat să prezinte chiar şi numărul civililor activaţi ca militari în ultima perioadă.

Avocaţi: Astfel de informaţii nu pot fi secrete

Juriştii susţin că MApN nu poate invoca faptul că vârsta şi funcţiile persoanelor activate sunt secret de stat, iar Legea 544 nu protejează datele cu caracter personal. “De ce ar fi lista cu persoanele chemate în activitate secretă? Numele persoanelor sunt apărate de legea datelor cu caracter personal, dar funcţia, vârsta, motivele pentru care au fost chemaţi în activitate şi aşa mai departe sunt informaţii de interes public, nu confidenţiale. Conform Legii 544, aceste informaţii trebuie făcute publice, mai ales dacă le solicită cineva. Din cauza acestei secretomanii a apărut şi scandalul cu pensionarii militari, tot pentru că au fost ţinute sub tăcere informaţii considerate secrete şi care în fond nu erau. Din punctul meu de vedere, Ministerul Apărării Naţionale nu poate invoca Legea 544 pentru a proteja aceste informaţii. Datele cu caracter personal, uneori, nu pot fi făcute publice, dar nu din cauza Legii 544, ci datorită Legii privind protejarea datelor cu caracter personal”, ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

Autor: LAURENTIU MUSOIU •

Sa ne mai miram de ce atata graba cu recalcularea pensiilor rezervistilor, chiar si in conditiile cresterii acestora, cu toate ca motivatia a fost reducerea celor "nesimtite"?

Sa nu ne mai mire tacerea si linistea acestora, se pare ca stiau ei ceva.

Inclin sa cred, astazi e posibil orice.

V. Placinta

joi, 3 martie 2011

Copiii pot fi răi

a zis Mordechai

Are cinci, poate şase ani. Păr moale şi încurcat în smocuri, roşcovan. Şi mulţi pistrui. E necăjit. Botos. Stă pe o piatră, pe maidanul de lângă bloc, cu mingea în braţe şi capul plecat. Îşi trage nasul. Nu smiorcăie, că e bărbăţel. Sau nu vrea să lase să se vadă.

- Ce faci, piciule?

Nu răspunde. Întoarce capul într-o parte. Să nu-i văd mucii strânşi clăbuc sub nas. Îşi şterge nasul cu mâneca. Oftează adânc.

- Nu vorbeşti cu mine?

- Nu!

Ei, dacă tot e un “nu” aşa de hotărât, hai să vedem cum legăm vorba.

- De ce?

- D’aia!

Se uită cu coada ochiului la mine. Scot limba. Chicoteşte fără să vrea. Apoi îşi ia seama şi redevine serios.

- Îmi spui de ce plângi?

- Nu plâng.

- Bine…

- Nu plâng!

- Bine. Te cred. Dar zi-mi măcar cum te cheamă.

Acum întoarce capul spre mine. Mă priveşte cu ochii mijiţi. Mai adună un strop de muc pe mânecă. Să-mi spună? Să nu-mi spună? Pe un ton oţărât trece la contraofensivă:

- Da’ pe tine?

- Eu am întrebat primul.

- Ş’ şe dacă.

- Bine. Pe mine mă cheamă Daniel.

- Îhî.

- Acum e rândul tău.

- Pă mine mă cheamă Matei. Da’ copiii de la grădi sunt răi.

Oftează iar. Îşi trage nasul.

- De ce sunt răi, măi Matei?

- Că le plaşe şă mă necăjească.

- Ei, nu mai spune. Cu ce te necăjesc ei?

S-a îmbufnat iar. Întoarce capul. E pregătit iar să treacă pe silenţios.

- Hai- mă dau eu priceput- că poate am cum să te-ajut.

- Mă polecleşte! răbufneşte.

- Ei, şi pentru atâta lucru trebuie să te superi? Toţi am avut porecle când am fost mici. Nu trebuie să te…

- Da’ pe tine cum te poleclea?

- Ei, în mai multe feluri. Titirez, babanu… nu mai ştiu.

- Avem şi noi unu’ Titirej.

- Păi, vezi?

Oftează.

- Da’ pe mine mă polecleşte urât.

Copiii, ştiu, pot fi tare răutăcios. Cine ştie ce mică obscenitate s-o fi lipit de micuţul roşcovan. Dacă îmi amintesc bine… întotdeauna există şi unul poreclit “căcăciosu’ ” , “băşinosu’ “. Îl întreb:

- Ei, poate glumesc şi ei. Hai zi, cum te-au poreclit.

- Ba nu. Sunt răi şi îşi bate joc de mine.

-Îşi bat joc de mine…

- Hă?

-Ei, hai zi. Cum te-au poreclit.

- Îmi zice… îmi zice … îmi zice că-s Boc. Că-s pitic şi prost şi ascult mereu de doamna.

Copiii pot fi atât, atât de cruzi.

MULTUMESC, “JURNALUL NATIONAL”

03/03/2011 by Ion Iliescu
Articol publicat la 3 martie 2011 in “Jurnalul National”
ASTAZI E ZIUA TA : Ion Iliescu
Ion Iliescu, omul care a marcat istoria României în ultimii 20 de ani, îm­pli­neşte astăzi 81 de ani. La mulţi ani!
Foto: Dragoş Stoica / Jurnalul Naţional“Nu voi înceta să mă bat pentru dreptate în societatea românească”
“Am fost mereu, se ştie, un om activ. Continuu să scriu, să citesc, să mă întâlnesc cu oamenii, să stau de vorbă cu cei care îmi cer sfatul. Nu sunt în vacanţă, deşi am decis să mă implic mai puţin în activitatea politică directă, de zi cu zi. Nu pentru că mă îndepărtez de politică, ci pentru că întotdeauna am fost şi altceva, nu doar om politic. Şi vine o vreme când acel altceva trece înaintea politicii.

Văd că mulţi români, mai ales cei tineri şi foarte tineri, trăiesc ca pe o dramă faptul că s-au născut aici. Este o criză identitară, care poate ar trece repede, dacă nu ar exista un factor agravant: îngustarea orizontului de aşteptare. Eu, şi cei din generaţia mea, n-am considerat niciodată că a fost o neşansă că ne-am născut aici. Ba, mai mult, imediat după război fiind, credeam sincer că misiunea noastră este să reconstruim ţara, să schimbăm în bine viaţa oamenilor, să facem ceva pentru România.

Revolta tinerilor (şi eu am fost un revoltat în tinereţe) e întotdeauna de înţeles, chiar şi atunci când manifestările pot şoca. Important este să înţelegem ce vor să ne spună şi să le oferim o şansă. Ideea că se descurcă singuri, că aşa e în capitalism sau în societăţile post-industriale, e falsă. Progresul este operă colectivă, doar supravieţuirea e pe cont propriu.

Revolta asta împotriva “Ro­mâ­niei”, şi a tinerilor, şi a mai puţin ti­nerilor, este şi rodul unei neîn­ţelegeri. Facem mereu confuzia între România, ca stat, şi clasa ei politică, care ar trebui să gestioneze statul. O clasă politică poate fi schimbată, cu pu­terea votului, statul este peren. Sau ar trebui să fie. România este o ţară frumoasă, care are suficiente resurse, inclusiv de inteligenţă, pentru a putea oferi cetăţenilor ei un trai decent.

Cu toţii ne-am dori să trăim mai bine, şi nu peste cinci sau zece ani, ci acum. Din păcate, condiţiile obiective ne îndeamnă la prudenţă. Pagubele făcute de modul în care a fost gestionată economia în ultimii doi ani vor fi greu de recuperat. Tocmai de aceea sunt de apreciat aceia care, în loc să aştepte ca actuala putere să se prăbuşească definitiv sub povara incompetenţei ei dovedite, se strădu­iesc să determine o schimbare, astfel încât dorita relansare să înceapă mai devreme. De aceea ezit, când sunt întrebat cum aş caracteriza actuala guvernare, între diletantism şi ires­ponsabilitate.

Optzeci şi unu de ani sunt o viaţă de om, trăită din plin. O viaţă cu bune şi mai puţin bune, cu împliniri şi deza­mă­giri. Îmi doresc mai puţine pentru mine, pe măsură ce avansez în vârs­tă. Sănătatea şi puterea de muncă sunt principalele dorinţe, căci mai am proiecte încă nefinalizate pe masa de lucru.

Cea mai mare satisfacţie pentru mine vine din sentimentul datoriei împlinite. Vreau să le spun asta acelor români care au început să mă privească altfel de când au înţeles că mi-am îndeplinit mandatele politice cu o responsabilitate care azi, din nefericire, lipseşte. Îmi pare rău că nu am reuşit, în anii în care am fost la putere, să comunic mai bine cu dumneavoastră, cei care nu aţi fost de acord cu mine pe chestiuni de deta­liu, iar acum realizăm cu toţii că eram de acord asupra chestiunilor cu adevărat importante. Este un lucru pe care mi-l reproşez: poate că dacă am fi comunicat mai bine, prezentul ar fi arătat altfel, iar anumite persoane n-ar fi ajuns niciodată să îşi bată joc de valorile democratice şi de elitele naţiunii.

Celor care au fost mereu alături de mine le transmit că nu voi înceta să mă bat pentru drepturile lor şi pentru dreptate în societatea românească.”

"La Multi Ani", ii urez si eu.