Români, treziti-va! Intr-o lume bezmetică,
aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul României!
Din 2005, România nu mai scoate nici
un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate.
Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în
zonele "epuizate", care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur
în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: "Au avut hărţile
geologice ale statului român",
ne-a spus dr. ing. Florea Neagu
Zăcămintele de aur din România,
majoritatea situate în "patrulaterul aurului" -
adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii
Apuseni - dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult
timp.
"Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi
20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic,iar
în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a
spus că sunt epuizate",
a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost
director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi
realizat mine de aur în "patrulaterul aurului".
Un eveniment interesant s-a
petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere
aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai
mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum
aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au
dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care
se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod
ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune
parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde
acestea "se terminaseră".
250 de tone, doar la Roşia Montană
Potrivit declaraţiilor făcute pentru
DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia
Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică
de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De
asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii
Zarandului, închisă pentru că "nu mai era rentabilă", un zăcământ
de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan
Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara
noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de
dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au
mers la"punct ochit - punct lovit", adică au
obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai
bogate ... Cum?
<Încă este mult aur în
subteran>
"Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin
şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări
Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de
40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot
să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le
exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau
caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine
metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea
lui Ceauşescu. Acum,statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă
în concesie",
ne-a spus dr. ing. Neagu.
Prima
hartă a româneşti datează din 1925
În
1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele
naţionale. Şcoala
românească de prospecţiuni geologice a crescut constant.
Zăcămintele din ţară au fost
cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe
"profile", adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic.
În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de
la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni
şi Foraje "Geofizica", în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În
1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments,
pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada
Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile
geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu
făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul
din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.
Ulterior, imobilul a fost cumpărat de
omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în
domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal
în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una
dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că
preţul vânzării documentaţiei secrete
a fost de 10.000 de dolari...
Privatizarea rezervelor este ţinută
secreta
Am cerut Agenţiei Naţionale pentru
Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine
pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns:
"Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria
informaţiilor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din
categoria informaţiilor clasificate".
Iată ce scrie în Constituţia
României, art. 136: "Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul
aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional,
plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale
platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac
obiectul exclusiv al proprietăţii publice". Iată ce spune Legea 544/2001:
"Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes
public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre
persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia
României".
Datorie externă - 92,1 miliarde ?
În decembrie 1989, România nu mai
avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform
datelor Băncii Naţionale, publicate cu patru luni în urmă, ţara noastră
a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.
Aurul a înregistrat un maxim istoric
de 1.505,4 dolari pe uncie
(n.r.-unitate de măsură egală cu 35
de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu
cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu
5% în aprilie, iar trendul ar putea continua,
metalele preţioase fiind considerate
un plasament ferit de riscuri.
Dezvăluiri Libertatea
Secretele zăcămintelor de aur,
vândute pe 10.000 de dolari
22
Aprilie 2011
============================
Profesorul Gheorghe Popescu de la
Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români
specializaţi pe zăcăminte de aur
======================
Un studiu recent asupra exploatării
zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor
preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei",
ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie
Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000
de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la
cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea
totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de
euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu
sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul României
este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au
fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au
o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau
metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci în lume
"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au
extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume,
după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în
grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român.
Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat
până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite.
Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic",
ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei
mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.
<Ţara noastră primeşte prea puţin
pentru zăcămintele pe care le concesionează>
Conform Legii minelor, modificată în
2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile
subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se
câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4
milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea
ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le
concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie
să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România
în primul rând, pentru că este proprietarul",
ne-a
spus prof. Gheorghe Popescu.
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Avem-6-000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-364785.html
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Avem-6-000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-364785.html
