Despre "Cazul Necolaiciuc" şi Traian Băsescu
Materiale de la cititori:
Fostul director al SNCFR Mihai Necolaiciuc, condamnat pentru corupţie în România, va fi extrădat din SUA. Aşa susţin surse judiciare, care mai amintesc de faptul că acesta ar putea fi adus în ţară în cursul acestei luni. Necolaiciuc e în custodia autorităţilor americane din iunie 2009. El a fost dat în urmărire pentru fraudă financiară, de pe vremea cînd era în subordinea lui Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor. Relaţiile de prietenie şi, mai apoi, de cumetrie dintre Necolaicuc şi Băsescu sînt cunoscute. Necolaiciuc a fost arestat pe 18 iunie 2009, de agenţi federali americani, în West Palm Beach, Florida, dar nu pentru acuzaţiile care i se aduc în România, ci pe motiv de încălcare a legilor imigraţiei. Fostul director CFR e acuzat oficial de un prejudiciu total de 111 milioane dolari în 16 Dosare Penale.Necolaiciuc, un verişor de-al soţiei lui Traian Băsescu, Maria, a fost adus la conducerea CFR Iaşi de actualul preşedinte, pe vremea cînd acesta conducea Transporturile. Mai apoi, tot la sugestia lui Băsescu, ministrul de atunci, Anca Boagiu (PDL), l-a uns pe acelaşi Necolaiciuc în fotoliul de director general al CFR. Atunci cînd Justiţia a descoperit infracţiunile şi abuzurile comise de Necolaiciuc, printre care „îmbogăţirea“ unui alt apropiat al preşedintelui – Dimitru Bucşaru, patronul Unirii Urziceni, abonat la contractele cu CFR – , directorul s-a facut nevăzut, fugind peste graniţă. În ultimii ani, acesta trăia în huzur, deţinînd 2 apartamente de 400.000 de dolari din City Place Tower – Florida. După arestarea lui Necolaiciuc în SUA, chestorul Dan Valentin Fătuloiu, pe atunci ataşat la Ambasada României din Washington, a făcut demersurile necesare ca Necolaiciuc să nu tulbere apele pe Dîmboviţa înaintea campaniei electorale. Este de dedus faptul că, dacă şi-ar fi „dat drumul la gură“, Băsescu ar fi avut de suferit din punctul de vedere al imaginii. Pentru „meritele“ sale, Fătuloiu a fost adus de ministrul de Interne de Vasile Blaga şi cocoţat în fotoliul de secretar de Stat. Prejudiciul cauzat de Necolaiciuc Statului Român se cifrează la 500 de milioane de euro. Acum nu mai sînt la Putere în MAI nici Blaga, nici Fătuloiu, dar să poată fostul apropiat din PDL, acum duşman de moarte al preşedintelui, să-l aducă, cu de la sine putere, pe Necolaiciuc în România în faţa instanţelor? L-am bănui pe Blaga de o putere (încă) prea mare în MAI, după ce a fost debarcat? Ca atare, este destul de bizar cum, într-o Românie patronată de Traian Băsescu, ar fi posibil ca Necolaicuc să fie extrădat tocmai acum. Dimpotrivă, se spune că şi extrădarea acestuia va avea aceeaşi soartă ca şi cea a lui Nicolae Popa, adică se va amîna la infinit. Cine ar putea fi forţa din umbră care să-l aducă pe Necolaiciuc în România peste capul lui Băsescu? Patriciu? Voiculescu? Vântu? Vom vedea.....
Fostul director al SNCFR Mihai Necolaiciuc, condamnat pentru corupţie în România, va fi extrădat din SUA. Aşa susţin surse judiciare, care mai amintesc de faptul că acesta ar putea fi adus în ţară în cursul acestei luni. Necolaiciuc e în custodia autorităţilor americane din iunie 2009. El a fost dat în urmărire pentru fraudă financiară, de pe vremea cînd era în subordinea lui Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor. Relaţiile de prietenie şi, mai apoi, de cumetrie dintre Necolaicuc şi Băsescu sînt cunoscute. Necolaiciuc a fost arestat pe 18 iunie 2009, de agenţi federali americani, în West Palm Beach, Florida, dar nu pentru acuzaţiile care i se aduc în România, ci pe motiv de încălcare a legilor imigraţiei. Fostul director CFR e acuzat oficial de un prejudiciu total de 111 milioane dolari în 16 Dosare Penale.Necolaiciuc, un verişor de-al soţiei lui Traian Băsescu, Maria, a fost adus la conducerea CFR Iaşi de actualul preşedinte, pe vremea cînd acesta conducea Transporturile. Mai apoi, tot la sugestia lui Băsescu, ministrul de atunci, Anca Boagiu (PDL), l-a uns pe acelaşi Necolaiciuc în fotoliul de director general al CFR. Atunci cînd Justiţia a descoperit infracţiunile şi abuzurile comise de Necolaiciuc, printre care „îmbogăţirea“ unui alt apropiat al preşedintelui – Dimitru Bucşaru, patronul Unirii Urziceni, abonat la contractele cu CFR – , directorul s-a facut nevăzut, fugind peste graniţă. În ultimii ani, acesta trăia în huzur, deţinînd 2 apartamente de 400.000 de dolari din City Place Tower – Florida. După arestarea lui Necolaiciuc în SUA, chestorul Dan Valentin Fătuloiu, pe atunci ataşat la Ambasada României din Washington, a făcut demersurile necesare ca Necolaiciuc să nu tulbere apele pe Dîmboviţa înaintea campaniei electorale. Este de dedus faptul că, dacă şi-ar fi „dat drumul la gură“, Băsescu ar fi avut de suferit din punctul de vedere al imaginii. Pentru „meritele“ sale, Fătuloiu a fost adus de ministrul de Interne de Vasile Blaga şi cocoţat în fotoliul de secretar de Stat. Prejudiciul cauzat de Necolaiciuc Statului Român se cifrează la 500 de milioane de euro. Acum nu mai sînt la Putere în MAI nici Blaga, nici Fătuloiu, dar să poată fostul apropiat din PDL, acum duşman de moarte al preşedintelui, să-l aducă, cu de la sine putere, pe Necolaiciuc în România în faţa instanţelor? L-am bănui pe Blaga de o putere (încă) prea mare în MAI, după ce a fost debarcat? Ca atare, este destul de bizar cum, într-o Românie patronată de Traian Băsescu, ar fi posibil ca Necolaicuc să fie extrădat tocmai acum. Dimpotrivă, se spune că şi extrădarea acestuia va avea aceeaşi soartă ca şi cea a lui Nicolae Popa, adică se va amîna la infinit. Cine ar putea fi forţa din umbră care să-l aducă pe Necolaiciuc în România peste capul lui Băsescu? Patriciu? Voiculescu? Vântu? Vom vedea.....
(....) Seful statului a uitat însa ca exact acest lucru l-a facut chiar el, pe vremea când era ministru al transporturilor în guvernarea C.D.R. Recentul scandal mediatic, avându-l ca protagonist, din nou, pe fostul director general al Companiei Nationale de Cai Ferate “C.F.R.”- S.A., Mihai Necolaiciuc, acum urmarit international prin Interpol, pentru delapidarea sumei de 700 milioane de euro, ne readuce în memorie cam ce s-a întâmplat în economia româneasca dupa 1990.Pentru cei care nu cunosc, am sa fac o succinta rememorare, referitor la un sector vital al economiei. În 1998, Guvernul Radu Vasile, avându-l ca ministru al transporturilor pe Traian Basescu, a emis Ordonanta de urgenta nr.12/1998 privind transporturile pe caile ferate române si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, prin care aceasta era divizata în 5 societati distincte, fiecare cu statut propriu, toate cu capital majoritar al statului.
În ciuda tuturor reactiilor negative ale salariatilor, a specialistilor în calea ferata, ca o asemenea divizare nu prevestea nimic bun, ci, dimpotriva, conducea la risipirea unor resurse financiare prin plati inutile de T.V.A., emiteri de facturi între cele 5 societati, cresterea aberanta a personalului administrativ, conducerea ministerului de atunci, n-a ascultat de nimeni si a pornit la divizarea si apoi la atomizarea a tot ce functioneaza de mai bine de 100 de ani în calea ferata (actualmente fiinteaza mai mult de 50 de societati desprinse din structura S.N.C.F.R.). Acum, dupa circa 9 ani, observând uriasele sume de la buget consumate anual de respectivele societati si starea falimentara în care se zbat societatile desprinse, stai si te întrebi, cui a servit aceasta farâmitare?Analizând scandalurile aparute, apare motivatia dezmembrarii: Companiile sau societatile au statut propriu, sefii lor fiind numiti de ministrii de resort.
Societatile si Compania C.N. C.F.R. S.A., în statutul propriu si-au prevazut ca gestioneaza pe întreaga tara, si nu numai în domeniul lor, Regionalele C.F.R. cu sucursalele lor, neavând nici un atribut.Daca ne referim la C.N. C.F.R. S.A., unde director general a fost numit Mihai Necolaiciuc, de catre ministrul de atunci Traian Basescu, aceasta gestiona anual valori uriase, de ordinul a sute de milioane de euro (a se vedea ca numai 1 km. de cale ferata refactionat costa câteva milioane de euro, neluând în consideratie reparatiile la poduri, la linii, la instalatii, e.t.c.)Sistemul era astfel creat prin statut, ca, desi anual era aprobat un buget de venituri si cheltuieli, acesta niciodata nu era respectat. Pe sumele uriase puse în joc, licitatiile erau adjudecate de cine trebuia. “Ele se faceau centralizat, la Bucuresti, de catre cei care conduceau compania sau societatile.Evident ca pentru decontarea lucrarilor, decizia de decontare se lua tot acolo. Cum lucrarile erau de valori uriase, ele nu se încadrau în buget, urmând ca ulterior sa se constituie o lista de asteptari, cu sansa de a-si primi bani, doar acele firme care cotizau!?
Începând cu anul 1998, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) S.A., a fost prejudiciata cu peste 30 de milioane de euro. O parte a patrimoniului ei a fost vândut la fier vechi la a douazecea parte din pretul adevarat, în timp ce o alta parte a fost vânduta ca fier vechi, desi în realitate era recuperabil, lucru si facut de catre cumparatori. Si în toata aceasta perioada, actualul sef al statului, cel care astazi se lupta cu asa-zisele grupuri de interese, nu a schitat nici un gest pentru a stopa acest jaf!
În ciuda tuturor reactiilor negative ale salariatilor, a specialistilor în calea ferata, ca o asemenea divizare nu prevestea nimic bun, ci, dimpotriva, conducea la risipirea unor resurse financiare prin plati inutile de T.V.A., emiteri de facturi între cele 5 societati, cresterea aberanta a personalului administrativ, conducerea ministerului de atunci, n-a ascultat de nimeni si a pornit la divizarea si apoi la atomizarea a tot ce functioneaza de mai bine de 100 de ani în calea ferata (actualmente fiinteaza mai mult de 50 de societati desprinse din structura S.N.C.F.R.). Acum, dupa circa 9 ani, observând uriasele sume de la buget consumate anual de respectivele societati si starea falimentara în care se zbat societatile desprinse, stai si te întrebi, cui a servit aceasta farâmitare?Analizând scandalurile aparute, apare motivatia dezmembrarii: Companiile sau societatile au statut propriu, sefii lor fiind numiti de ministrii de resort.
Societatile si Compania C.N. C.F.R. S.A., în statutul propriu si-au prevazut ca gestioneaza pe întreaga tara, si nu numai în domeniul lor, Regionalele C.F.R. cu sucursalele lor, neavând nici un atribut.Daca ne referim la C.N. C.F.R. S.A., unde director general a fost numit Mihai Necolaiciuc, de catre ministrul de atunci Traian Basescu, aceasta gestiona anual valori uriase, de ordinul a sute de milioane de euro (a se vedea ca numai 1 km. de cale ferata refactionat costa câteva milioane de euro, neluând în consideratie reparatiile la poduri, la linii, la instalatii, e.t.c.)Sistemul era astfel creat prin statut, ca, desi anual era aprobat un buget de venituri si cheltuieli, acesta niciodata nu era respectat. Pe sumele uriase puse în joc, licitatiile erau adjudecate de cine trebuia. “Ele se faceau centralizat, la Bucuresti, de catre cei care conduceau compania sau societatile.Evident ca pentru decontarea lucrarilor, decizia de decontare se lua tot acolo. Cum lucrarile erau de valori uriase, ele nu se încadrau în buget, urmând ca ulterior sa se constituie o lista de asteptari, cu sansa de a-si primi bani, doar acele firme care cotizau!?
Începând cu anul 1998, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) S.A., a fost prejudiciata cu peste 30 de milioane de euro. O parte a patrimoniului ei a fost vândut la fier vechi la a douazecea parte din pretul adevarat, în timp ce o alta parte a fost vânduta ca fier vechi, desi în realitate era recuperabil, lucru si facut de catre cumparatori. Si în toata aceasta perioada, actualul sef al statului, cel care astazi se lupta cu asa-zisele grupuri de interese, nu a schitat nici un gest pentru a stopa acest jaf!
...Dar despre jaful de la Complexul Astoria din Snagov, unde pentru o lumânare s-a platit 510 lei, iar o simpla pilota de pat a costat 12000 lei, nu are nimeni, nimic de spus?Tot în perioada când Traian Basescu era ministru al transporturilor, în 1999, S.A.A.F. a pierdut un contract cu Iranul, în urma caruia a rezultat un prejudiciu de trei milioane de dolari!?Ca presedinte al Consiliului de Administratie al C.N. C.F.R. S.A., Mihai Necolaiciuc (deoarece, evident membrii consiliului erau doar de decor si doar clienti politici), repet numit pe vremea când ministru al transporturilor era Traian Basescu, si mentinut si dupa schimbarea Guvernului în anul 2000 de ministrul Miron Mitrea (!?) si depistat abia de O.L.A.F., organism al Uniunii Europene, si nicidecum de Corpul de Control al Ministerului, de Curtea de Conturi, etc, etc, si-a putut atinge scopurile cu brio!?....
Desi statul român a fost prejudiciat grosolan, procurorii doamnei Monica Macovei nu au tras pe nimeni la raspundere, fiindca daca s-ar fi declansat o ancheta, printre persoanele care ar fi trebuit sa dea cu subsemnatul ar fi fost si Traian Basescu!?Culmea este ca acum, Necolaiciuc vrea sa se destainue, ca ar fi fost victima unor aranjamente politice. Are si el putintica dreptate, fiindca permanent a fost mâna în mâna cu oameni de afaceri care graviteaza în jurul Partidului Democrat! Nu este de mirare ca Politia, condusa de democratul Vasile Blaga, nu a fost în stare sa-l gaseasca si sa-l aduca în tara? Tocmai de aceea ar trebui lasat sa vina si sa spuna!Dar întrebarea retorica este: Oare cei care au creat acest sistem diabolic si l-au mentinut, n-au nici o vina?
Desi statul român a fost prejudiciat grosolan, procurorii doamnei Monica Macovei nu au tras pe nimeni la raspundere, fiindca daca s-ar fi declansat o ancheta, printre persoanele care ar fi trebuit sa dea cu subsemnatul ar fi fost si Traian Basescu!?Culmea este ca acum, Necolaiciuc vrea sa se destainue, ca ar fi fost victima unor aranjamente politice. Are si el putintica dreptate, fiindca permanent a fost mâna în mâna cu oameni de afaceri care graviteaza în jurul Partidului Democrat! Nu este de mirare ca Politia, condusa de democratul Vasile Blaga, nu a fost în stare sa-l gaseasca si sa-l aduca în tara? Tocmai de aceea ar trebui lasat sa vina si sa spuna!Dar întrebarea retorica este: Oare cei care au creat acest sistem diabolic si l-au mentinut, n-au nici o vina?
La câteva ore dupa ce a fost suspendat din functia de presedinte al României, Traian Basescu a lansat un atac dur la adresa parlamentarilor, declarând ca acestia elaboreaza legi pentru infractori. Seful statului a uitat însa ca exact acest lucru l-a facut chiar el, pe vremea când era ministru al transporturilor în guvernarea C.D.R.
Arhicunoscutul scandal mediatic, avându-l ca protagonist, pe fostul director general al Companiei Nationale de Cai Ferate “C.F.R.”- S.A., Mihai Necolaiciuc, acum urmarit international prin Interpol, pentru delapidarea sumei de 700 milioane de euro, ne readuce în memorie cam ce s-a întâmplat în economia româneasca dupa 1990.
Pentru cei care nu cunosc, am sa fac o succinta rememorare, referitor la un sector vital al economiei.
În 1998, Guvernul Radu Vasile, avându-l ca ministru al transporturilor pe Traian Basescu, a emis Ordonanta de urgenta nr.12/1998 privind transporturile pe caile ferate române si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, prin care aceasta era divizata în 5 societati distincte, fiecare cu statut propriu, toate cu capital majoritar al statului.
În ciuda tuturor reactiilor negative ale salariatilor, a specialistilor în calea ferata, ca o asemenea divizare nu prevestea nimic bun, ci, dimpotriva, conducea la risipirea unor resurse financiare prin plati inutile de T.V.A., emiteri de facturi între cele 5 societati, cresterea aberanta a personalului administrativ, conducerea ministerului de atunci, n-a ascultat de nimeni si a pornit la divizarea si apoi la atomizarea a tot ce functioneaza de mai bine de 100 de ani în calea ferata (actualmente fiinteaza mai mult de 50 de societati desprinse din structura S.N.C.F.R.). Acum, dupa circa 9 ani, observând uriasele sume de la buget consumate anual de respectivele societati si starea falimentara în care se zbat societatile desprinse, stai si te întrebi, cui a servit aceasta farâmitare?
Analizând scandalurile aparute, apare motivatia dezmembrarii:
Companiile sau societatile au statut propriu, sefii lor fiind numiti de ministrii de resort.
Societatile si Compania C.N. C.F.R. S.A., în statutul propriu si-au prevazut ca gestioneaza pe întreaga tara, si nu numai în domeniul lor, Regionalele C.F.R. cu sucursalele lor, neavând nici un atribut.
Daca ne referim la C.N. C.F.R. S.A., unde director general a fost numit Mihai Necolaiciuc, de catre ministrul de atunci Traian Basescu, aceasta gestiona anual valori uriase, de ordinul a sute de milioane de euro (a se vedea ca numai 1 km. de cale ferata refactionat costa câteva milioane de euro, neluând în consideratie reparatiile la poduri, la linii, la instalatii, e.t.c.)
Sistemul era astfel creat prin statut, ca, desi anual era aprobat un buget de venituri si cheltuieli, acesta niciodata nu era respectat. Pe sumele uriase puse în joc, licitatiile erau adjudecate de cine trebuia. “Ele se faceau centralizat, la Bucuresti, de catre cei care conduceau compania sau societatile.
Evident ca pentru decontarea lucrarilor, decizia de decontare se lua tot acolo. Cum lucrarile erau de valori uriase, ele nu se încadrau în buget, urmând ca ulterior sa se constituie o lista de asteptari, cu sansa de a-si primi bani, doar acele firme care cotizau!?
Începând cu anul 1998, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) S.A., a fost prejudiciata cu peste 30 de milioane de euro. O parte a patrimoniului ei a fost vândut la fier vechi la a douazecea parte din pretul adevarat, în timp ce o alta parte a fost vânduta ca fier vechi, desi în realitate era recuperabil, lucru si facut de catre cumparatori. Si în toata aceasta perioada, actualul sef al statului, cel care astazi se lupta cu asa-zisele grupuri de interese, nu a schitat nici un gest pentru a stopa acest jaf!
Dar despre jaful de la Complexul Astoria din Snagov, unde pentru o lumânare s-a platit 510 lei, iar o simpla pilota de pat a costat 12000 lei, nu are nimeni, nimic de spus?
Tot în perioada când Traian Basescu era ministru al transporturilor, în 1999, S.A.A.F. a pierdut un contract cu Iranul, în urma caruia a rezultat un prejudiciu de trei milioane de dolari!?
Ca presedinte al Consiliului de Administratie al C.N. C.F.R. S.A., Mihai Necolaiciuc (deoarece, evident membrii consiliului erau doar de decor si doar clienti politici), repet numit pe vremea când ministru al transporturilor era Traian Basescu, si mentinut si dupa schimbarea Guvernului în anul 2000 de ministrul Miron Mitrea (!?) si depistat abia de O.L.A.F., organism al Uniunii Europene, si nicidecum de Corpul de Control al Ministerului, de Curtea de Conturi, etc, etc, si-a putut atinge scopurile cu brio!? Desi statul român a fost prejudiciat grosolan, procurorii doamnei Monica Macovei nu au tras pe nimeni la raspundere, fiindca daca s-ar fi declansat o ancheta, printre persoanele care ar fi trebuit sa dea cu subsemnatul ar fi fost si Traian Basescu!?
Culmea este ca acum, Necolaiciuc vrea sa se destainue, ca ar fi fost victima unor aranjamente politice. Are si el putintica dreptate, fiindca permanent a fost mâna în mâna cu oameni de afaceri care graviteaza în jurul Partidului Democrat! Nu este de mirare ca Politia, condusa de democratul Vasile Blaga, nu a fost în stare sa-l gaseasca si sa-l aduca în tara? Tocmai de aceea ar trebui lasat sa vina si sa spuna!
Dar întrebarea retorica este: Oare cei care au creat acest sistem diabolic si l-au mentinut, n-au nici o vina? Neprihanitul domn Traian Basescu nu are nimic pe caciula?
Exista un raport special întocmit despre corupţia la nivel înalt. Un grup restrâns de ofiţeri SRI a redactat un raport despre corupţia şi infracţiunile comise de demnitari ai statului, de înalţi funcţionari, de parlamentari şi politicieni. Acest raport nu a fost prezentat şi discutat în şedinţa de bilanţ, având caracter secret. Cu siguranţă că el a ajuns însă pe masa directorului general al SRI şi mai departe, la preşedintele României. Nu există nici un dubiu că Traian Băsescu deţine acest raport şi rapoarte similare din anii precedenţi. Astfel, şeful statului cunoaşte în detaliu date despre activitatea "economică", adică despre corupţia la nivel înalt. Dar fără a întreprinde decât campanii destinate impresionării publicului şi sperierii plevuştii din contrabandă. Ce ne mai spune acest raport? Că şeful statului deţine o cantitate enormă de informaţie profesională despre fraudă şi corupţie. Aşa cum la Cotroceni au fost transferate de la SRI fondurile de documente privitoare la activitatea acoperită a unor politicieni şi parlamentari, colaborările unora cu Securitatea sau cu instituţii străine, la fel, Preşedinţia şi-a făcut o bancă de date despre corupţie şi infracţiune pe care o foloseşte doar pentru studiu. Foarte rar şi pentru măsuri punctuale şi mult mai des pentru compromiterea sau neutralizarea unor adversari. Datele furnizate de aceste rapoarte SRI despre corupţia la nivel înalt, păstrate cu atâta sfinţenie pentru uzul preşedintelui României, deschid poarta spre şantajarea unor parlamentari, politicieni şi înalţi funcţionari ai statului.
Cu alte cuvinte, preşedintele României ştie tot despre apropiaţii, subordonaţii şi adversarii săi. Chiar şi informaţiile despre corupţie şi criminalitatea economico-financiară la nivel înalt au la Bucureşti valoarea unei mine de aur. Nu se ştie niciodată la ce şi împotriva cui ar putea fi folosite. Desigur, nu pentru combaterea fenomenului.
